LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

Const. Miu: „Thanatosul de sorginte bacoviană la Cezar Ivănescu“

MOTTO: „Voi pleca departe, departe! /Ce neguri adânci mă-nconjoară! /Ce noapte /Spăimoasă asupră-mi s-aşterne! / Nu pot nici s-o-mprăştii şi nici s-o astâmpăr. /Vai mie, vai mie! /Pătrunde în mine şi morbul durerii/Şi morbul aducerii-aminte.” (Cezar Ivănescu, Numitul G. B.)

În Postfaţa la volumul La Baaal (Editura Eminescu, Bucureşti, 1996), Theodor Codreanu îl situează pe Cezar Ivănescu într-o triadă de poeţi neîntrecuţi în relevarea dramatismului morţii: „De la Eminescu şi Bacovia, nici un alt liric român n-a mai atins profunzimile afective pe tema morţii aşa cum a făcut-o acest poet…” (p. 454). De altfel, „drama în trei tablouri şi un epilog” , cum îşi consideră Cezar Ivănescu poemul dramatic Numitul G.B., are pe pagina de gardă un citat elocvent aparţinând criticului Nicolae Manolescu, anticipându-se astfel scenariul şi ideatica acestei producţii literare: >>>>

- Scris de ARP | noutati | | Nu există comentarii