LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

ATITUDINI-Al Florin Ţene: „Un anumit egoism al istoricilor literari şi de artă“

Pentru început e bine să definim ,conform Dicţionarului Limbii Române editat de Academia Română,ce înseamnă istorie(literaturii,artelor),aceasta este:3.Ştiinţa care studiază dezvoltarea şi schimbările succesive într-un anumit domeniu:istoria literaturii,istoria artelor.

Se cunoaşte faptul că istoria naţiunilor consemnează cu amănunţime victoriile,dar şi înfrângerile.Arheologia,o ramură a ştiinţei istoriei studiază şi consemnează în amănunţime cea mai mică religvă descoperită.Toate acestea fac parte din patrimoniu cultural şi istoric al umanităţii.O adevărată armată, de cercetători, nu-şi permite să treacă cu vederea cea mai mică înfrîngere,cea mai mică victorie,un semn heroglific,o relicvă antropologică sau arheologică din lanţul nesfârşit al evoluţiei societăţii omeneşti.Patrimoniu ce face parte din istoria naţiunilor.Singurii care şterg cu buretele indiferenţei,al intoleranţei, pagini întregi din istoria artelor şi literaturii române sunt istoricii artelor,dar mai ales criticii literari din spaţiul spiritual românesc.Francezii nu-şi permit să omită nici un autor,chiar dacă a scris şi publicat un singur vers.

“Istoriile” Literaturii Române,apărute până în prezent(impropriu denumite istorii),mă gândesc la încercările lui Titu Maioresc,E.Lovinescu,G.Călinescu,Cartojan, Al.Piru,Laurenţiu Ulici,Eugen Negrici,Marian Popa , Mircea Zaciu,Marian Papahagii,Aurel Sasu,sunt scrise cu prejudecăţi ,eliminând din start sute de autori cu cărţi publicate şi prezenţi în presa culturală. >>>>

septembrie 5, 2008 - Posted by ARP | noutati