LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

Al. Florin Ţene: „Sonată pentru creşterea ierbii“

Am alunecat în cântecul ciocârliei

şi-am dat peste câmpia însorită,

Soarele pieptănase metafora poeziei,

Iar sonata de creştere a ierbii răguşită.

Umbra era ameţită de atâta răcoare,

Iarba îmi crescuse până la nas,

Stâncile şi-au dat cep să curgă  izvoare

Când potecile cu paşii tăi  în urmă au rămas.

Tăcerile la înălţime aveau glasul ciocârliei din grâu,

Notele musicale purtau frânturi de iubire,

Cântecul creştea devenind un râu,

Eu înotam prin “Sonata Lunii “  în neştire. >>>>

august 21, 2010 - Posted by | noutati

Îmi pare rău, comentariile sunt oprite pentru moment.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.